Eforturile Ucrainei de a obţine preţuri mai mici pentru gaze naturale importante din Rusia şi ezitările statului de a se conforma termenilor unui acord de bailout au alarmat investitorii, ceea ce a determinat creşterea riscului privind datoriile fostei republici sovietice la un nivel care-l depăşeşte pentru prima dată în ultimii doi ani pe cel al Argentinei.

Guvernul evită să solicite Fondului Monetar Internaţional ajutor financiar în condiţiile în care încearcă să obţină un discount de la Rusia pentru importurile de combustibil deşi neînţelegerile dintre cele două state au determinat întreruperea tranzitului de gaz de două ori după 2006, scrie Bloomberg.

Acest lucru a stârnit îngrijorări legate de capacitatea ţării de a-şi onora obligaţiile de plată de 11,9 miliarde de dolari în acest an, riscul de default crescând în ultimele şase luni mai mult decât în oricare altă ţară supravegheată de Bloomberg, cu excepţia Greciei. În timp ce Ucraina se confruntă cu adâncirea deficitului de cont curent, cu încetinirea creşterii economice şi cu accesul limitat la pieţele globale de capital, preşedintele Viktor Ianukovici a refuzat majorarea tarifului de gaze plătit de familii, măsură necesară pentru a primi 15,6 miliarde de dolari ajutor financiar de la FMI, sprijinindu-şi astfel partidul de guvernământ a cărui popularitate este în declin înaintea alegerilor din luna octombrie.

"Este o problemă de voinţă, de disponibilitatea de a plăti un preţ politic", spune Ronald Schneider, care administrează aproximativ un miliard de dolari din datoria ţărilor emergente la Raiffeisen Kapitalanlage.

"Scepticismul în privinţa Ucrainei va creşte" fără reluarea plăţilor de către FMI, spune acesta.

Costul asigurării datoriei Ucrainei pe cinci ani împotriva riscului de neplată a crescut cu 271 de puncte de bază în ultimele şase luni, până la 797 de puncte de bază pe 2