Ca parte a angajamentelor luate faţă de structurile europene de profil, autorităţile timişene, ca şi cele din întreaga ţară, au fost nevoite să închidă toate gropile de gunoi neconforme şi neautorizate. Deşi au fost obligate să ecologizeze respectivele locaţii, din lipsă de fonduri. Primăriile s-au descurcat cum au putut şi, în destul de multe cazuri, respectivele locaţii au rămas zone de risc din punct de vedere ecologic, otrăvind, prin infiltraţii, solul şi apa. Ecologizarea acestor gropi de gunoi este, de aceea, o parte importantă a “Sistemului integrat de management al deşeurilor în Timiş” – proiect prin care s-a realizat şi deponeul de la Ghizela.

Ultimatumuri date de Uniunea Europeană

Conform ultimatumului dat de că­tre Comisia Europeană României, la mij­lo­cul anului 2009 nu ar mai fi trebuit să ră­mână funcţională nicio groapă de gu­noi neautorizată. În judeţ existau atunci peste 200 de astfel de deponeuri neauto­­rizate şi, evident, nu toate au putut fi închise la acel moment. De atunci, Gar­da de Mediu Timiş a făcut în mod con­stant controale, împărţind apoi amenzi.

Închiderea gropilor de gunoi comu­nale nu a fost însă suficientă, astfel că, potrivit calendarului stabilit cu oficia­lităţile europene, în judeţ au mai trebuit închise trei deponeuri. A trebuit sistată depozitarea pe depozitele de gunoi din Lugoj, Buziaş şi Sânnicolau Mare, sin­gurul depozit în funcţiune rămânând cel din Făget, al cărui termen de sis­tare a depozitării este stabilit la data de 16 iulie 2015. Aşa se face că, până la mo­mentul începerii activităţii de colecta­re la deponeul de la Ghizela a mai ră­mas un singur depozit de gunoi funcţio­nal în Timiş, cel de la Făget, care nu a putut însă colecta reziduuri din tot ju­deţul, optându-se pentru balotarea gu­noiului şi transportarea sa în judeţele învecinate, fie în Arad, fie în Caraş-Se­verin, unde sunt