Planul Urbanistic General, care va fi discutat în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dovedeşte că în materie de imaginaţie şi proiecte la limita ştiinţifico-fantasticului, edilii stau foarte bine.
Prezentarea planului, într-o perioadă când prin Bucureşti abia se mai poate circula pe trotuare din cauza zăpezii care zace de două săptămâni nemişcată, iar carosabilul e plin de gropi ca după bombardament, reprezintă un adevărat act de curaj. Strategia Bucureşti 2035 presupune unirea celor şapte gări din Bucureşti prin linie de metrou, dublarea spaţiilor verzi şi recuperarea identităţii urbane pentru centrul Capitalei. Termenul de realizare nu este foarte apropiat, dar având în vedere că în ultimii 20 de ani niciuna din problemele majore ale oraşului nu a fost rezolvată, întreaga acţiune pare lipsită de realism. Dacă precedentului primar general, Adriean Videanu i se spunea şi Jules Verne, pentru multitudinea de proiecte îndrăzneţe pe care le prezenta, multe din ele abandonate, nu este exclus ca lui Sorin Oprescu să i se spună Ray Bradbury, un alt maes-tru al literaturii de anticipaţie. Arhitectul şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu a făcut şi o succintă prezentare a acestui plan urbanistic: "Recuperarea centrului istoric este unul dintre obiectivele principale ale Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU). Piaţa Romană va fi legată de Piaţa Rahova, vor fi contruite două poduri pietonale, circulaţia autovehiculelor va fi restânsă, va fi reamenajat cheiul Dâmboviţei, va fi făcut un sistem integrat de parcări în centru".Totodată, Inelul Median de circulaţie de 13,5 kilometri urmăreşte traversarea subterană a parcului Herăstrău prin două tunele fiecare de câte doi kilometri, costurile întregului proiect ridicându-se la 1,3 miliarde de euro.
Faptul că în capitală încă sunt străzi fără canalizare şi neasfaltate, că în anumite cartiere alimentarea cu e
