Criza datoriilor europene creează tensiuni pe plan intern, în statele membre şi pe plan extern, între ţările Uniunii Europene, unde noi legi de supraveghere fiscală au fost adoptate miercuri. Preşedintele reuniunii financiarilor europeni – reuniune care a avut loc la Bruxelles -, daneza Marghrete Vestager, a explicat pentru EUobserver că parlamentele naţionale sunt cele care ar trebui să fie stăpâne pe situaţia fiscală a fiecărei ţări. Ea pune aici în chestiune legitimitatea UE , mai precis a Comisiei Europene, care a câştigat în ultimul an puteri sporite de supraveghere bugetară şi fiscală.

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan:

Ministrul danez a adăugat că Uniunea Europeană trebuie să se asigure că statele sunt „tratate cu respectul cuvenit şi sunt ascultate”. Dar aceste idei venite de la o ţară eurosceptică, ce-i drept aflată acum la preşedinţia UE, nu fragilizează şi mai tare zona euro care, după cum vedem, nu reuşeşte să iasă din criză? Mihaela Gherghişan: Ghimpele danez

Danemarca este eurosceptică şi s-a servit din meniul comunitar numai cu ce i-a plăcut. De aceea, în jargonul de la Bruxelles, se spune că Danemarca a adoptat «L’Europe à la carte». Tara nu are monedă unică şi nici nu şi-o doreşte, ea a respins de două ori prin referendum aderarea la zona euro.

Motivele acţiunilor daneze pe plan european sunt o consecinţă a temerii Danemarcei că şi-ar pierde suveranitatea în favoarea UE.

Prin urmare, ideile exprimate de ministrul danez al economiei nu sunt surprinzătoare, ci reflectă întocmai poziţia ţării de la aderarea sa la UE în 1973 şi până astăzi.

Ele nu vor fragiliza şi mai tare zona euro şi a sa economie, întrucât nu asistăm la o răsturnare de situaţie privind Danemarca şi nici la o dezicere de valorile UE, nu mai mult decât până în prezent.

Este însă adevărat că zona euro ar fi fost prob