● Jurnalul Naţional: Când ai spus prima oară "Te iubesc!" unei femei?
● Ştefan Bănică Jr.: Nu era femeie, era o fetiţă de la gradiniţă, care, pe deasupra, mai purta şi ochelari, pentru că era puţin saşie. Sincer, nu ştiu dacă mi-a împărtăşit dragostea, pentru că nu sunt sigur nici acum dacă se uita la mine sau la colegul meu de alături (râde).
● "Femeia rămâne un mister" e concluzia multor bărbaţi luminaţi din istorie. Tu ce crezi, sunt femeile atât de neînţeles?
● Aş spune că femeia este ca o carte pe care trebuie să ai răbdare s-o citeşti şi, probabil, aşa o poţi înţelege. Dar dacă nu suntem toţi bărbaţii "luminaţi", atunci ce facem? (râde)
● Care sunt cele mai enervante obiceiuri ale femeilor?
● Din expresia de mai sus, "femeia rămâne un mister", se subînţelege că nici obiceiurile ei nu sunt foarte clare pentru bărbaţi. Şi atunci, bărbaţii devin enervanţi, pentru că... nu le înţeleg! Crezi că i se pare enervant unui bărbat când o femeie îl cicăleşte, când stă ore în şir să se aranjeze în oglindă sau când îi spune în mijlocul petrecerii "hai, dragă, să mergem acasă!"? Mie, nu!!!
● Fetele despre care cânţi, Rodica, Veta, Bubulina au făcut parte din viaţa ta sau sunt doar fantezii... muzicale?
● Nu există concret cineva care să mă fi inspirat direct, dar textele cântecelor au un anumit gen de umor, care te face să crezi că ai întâlnit aceste tipologii de fete în viaţa de zi cu zi şi care îţi par familiare. Eu le numesc fetele de popor. La mine lucrurile funcţionează aşa: întâi compun muzica şi apoi scriu textele, iar în momentul în care le-am scris m-am gândit de la bun început ca aceste cântece să creeze o stare de bună dispoziţie. Ele fac parte dintr-o anumită categorie de piese din repertoriul meu, pentru că, deşi lumea reţine mult mai uşor acest gen de cântece, majoritatea melodiilor mele sunt de dragost
