Cât de ieftină este arta mică
Totul a început cu un Andreescu: o lucrare de nici 8x9 centimetri. A fost minunea de la prima licitaţie de marţişor, acum doi ani. O pictură mică în care artistul surprinde o lumină extraordinară. Adjudecarea a fost pe măsura creaţiei, nu a dimensiunii: 3.500 euro, evaluarea mică. Au urmat apoi miniaturile lui Andreescu, tablouri pe o înălţime sau lăţime de 15-20 de centimetri. Ulcică cu flori de câmp, o pânză de 20x25 cm, s-a adjudecat anul trecut cu 135.000 de euro. Luchian are recordul florilor, cu Maci, Garoafe şi Flori de primăvară…
Florile lui Andreescu au adus însă o constatare materialistă dar eficace: s-a scumpit centimetrul de artă! Da, pentru că piaţa de artă prin modernizare se şi standardizează. Jocul bursei aduce algebră, fracţii, parametri precişi care să descompună şi să recompună orice tranzacţie de artă în indici: la noi, indicele art consacrat, instrument bursier…matematică pentru investitori. Fără dragoste, fără sentimente. Arta, prin piaţă, are plusuri şi minusuri săptămânale. Este până la urmă doar o poveste a momentului. Arta de valoare, de performanţă, nu scade niciodată. Cum ar fi ajuns altfel un Cézanne să fie cea mai scumpă pictură din lume?
Investiţia în artă este cu adevărat valoroasă dacă este făcută cu dragoste. Un tablou, o creaţie artistică, indiferent de preţ, are o valoare sentimentală, un bagaj de valori culturale, umane, educative care sunt peste orice valoare financiară.
Nu degeaba colecţiile se cresc în ani, speculaţiile financiare, în secunde uneori. Nu degeaba în perioada sărbătorilor cresc şi vânzările de artă, nu degeaba mărţişorul a devenit moment şi simbol de dragoste, prospeţime, deschidere sufletească inclusiv pentru piaţa de artă. Între Sf Valentin şi Dragobete, cu bătaie lungă spre 1 martie, toată lumea vibrează la orice puseu de dragoste... Mărţişoare de lux
