În sălile Cretzulescu ale Muzeului Naţional de Artă al României s-a deschis în această lună o expoziţie care va dura până în aprilie, dedicată arhitectului Horia Creangă (1892-1943), unul dintre primii arhitecţi români modernişti. Bunicul arhitectului a fost scriitorul plin de har Ion Creangă. Horia Creangă face parte dintr-o generaţie de arhitecţi care, alături de G.M. Cantacuzino, Octav Doicescu, Henrieta Delavrancea-Gibory, a avut o contribuţie importantă la formarea şcolii de arhitectură modernă românească. A construit peste 70 de edificii administrive, social-culturale, industriale (Teatrul Giuleşti, Uzinele Malaxa, Grupul Şcolar Mihai Bravu, Blocul Burileanu-Malaxa), dar şi clădiri de locuinţe (cea mai cunoscută fiind blocul ARO).

Expoziţia prezintă proiecte de arhitectură, fotografii de epocă şi actuale ale clădirilor concepute de Horia Creangă, precum şi desene originale. Este o succesiune de imagini ale celor mai importante lucrări în ordine cronologică. Curatorul expoziţiei de la MNAR, arhitectul Militza Sion, a îngrijit şi un album/catalog bilingv "Horia Creangă", publicat de Editura Simetria. "Expoziţia - spune Militza Sion - nu are un caracter analitic, de studiu, ci mai degrabă unul cinematografic. Este un scurtmetraj, o succesiune de imagini ale celor mai importante lucrări în ordine cronologică, lucrări care evidenţiază stilul său - concizie, puritate, economie de mijloace, frumuseţe - ca expresie a măsurii şi echilibrului. Concepţia grafică a expoziţiei a avut la bază compoziţia liberă, cu posibilităţi superioare de expresie."

Expoziţia şi, fireşte, catalogul, stau sub semnul unui citat din Horia Creangă: "În ce constă arhitectura nouă? În primul rând simplitate, volume proporţionate şi tranşante în spaţiu, linii drepte, suprafeţe fără podoabe inutile... Această arhitectură permite să se dezvolte strada şi oraşul în acealşi cadru de si