La intalnirea G20 din acest weekend tarile europene par inclinate sa faca presiuni pentru a mari resursele financiare ale FMI, ca "zid de aparare" impotriva crizei datoriilor suverane din zona euro, scrie Mohamed El Erian in Financial Times. Ceilalti membri ai G20 trebuie sa reziste unei astfel de presiuni pana cand Europa nu va demonstra mai multa unitate.

Bilantul FMI- o organizatie compusa din 187 de state, este deja expus semnificativ la criza datoriilor din zona euro. Grecia, Irlanda si Portugalia au accesat impreuna aproape 60% din valoarea imprumuturilor, iar acest lucru se petrece inainte de participarea la noul ajutor financiar destinat Greciei, anuntat la inceputul saptamanii.

Europa vede atractiva finantarea de la FMI din patru motive. In primul rand, reprezinta o sursa de bani foarte ieftina, in special pentru tarile care nu pot avea acces la finantarea de pe pietele private. In al doilea rand, poate actiona ca un catalizator pentru a debloca alte forme de finantare publice si private. In al treilea rand, acordul de imprumut este insotit de un set de conditii impuse politicii interne, incluzand atat obiective economice calitative, cat si cantitative. Cel de-al patrulea motiv este reprezentat de asistenta tehnica a FMI care poate sa imbunatateasca ulterior capacitatea administrativa a tarii de a se imprumuta.

Acest lucru nu ar trebui sa vina ca o surpriza, tinand cont ca in ultimii ani Europa a fortat FMI sa faca exceptii dupa exceptii, ceea ce a condus la aparitia unor state "favorizate" intr-o organizatie care se mandrea cu statusul de "uniformitate a tratamentului" aplicat statelor membre.

Socotelile au mers bine pana la subiectul relaxarii limitei maxime a sumelor care pot fi imprumutate. Mult mai ingrijorator este ca acest lucru implica programe