Comisia Europeană (CE) a diminuat la 1,6% prognoza privind creşterea economică a României în acest an, cu jumătate de punct procentual sub estimarea din toamnă, ca urmare a efectelor negative generate de criza din zona euro şi de turbulenţele de pe pieţele financiare.
Estimarea rămâne optimistă, în comparaţie cu prognozele indicate de o serie de bănci comerciale, care converg spre 0,5%, dar şi faţă de previziunea BERD pentru PIB, de 0,8%. Pentru zona euro, Comisia estimează recesiune în acest an, în timp ce la nivelul Uniunii Europene vede stagnare.
Guvernul Ungureanu nu a venit până acum cu măsuri concrete de susţinere a economiei, pentru contracararea riscurilor ca România să alunece iar în recesiune, după semnalele negative din ultimele luni.
Consumul privat şi investiţiile publice vor juca un rol cheie în acest an în România, sprijinite de îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene. În schimb, exporturile vor fi afectate de declinul şi scăderea cererii din zona euro, principala piaţă de desfacere pentru produsele româneşti, urmând să susţină mai puţin creşterea PIB, se arată într-un raport al Comisiei Europene.
La deteriorarea perspectivelor de creştere economică în zona euro şi încetinirea activităţii de creditare se adaugă şi efectul negativ mai mare din partea agriculturii - ca urmare a comparaţiei cu producţia agricolă de excepţie din 2011.
Comisia Europeană indică o serie de riscuri care ar trage în jos creşterea economică, precum incertitudinile persistente de pe pieţele financiare şi eventuale incidente privind datoriile de stat de la periferia zonei euro sau situaţia financiară a populaţiei, corelată cu standardele mai dure de creditare, care ar putea rezulta într-un consum sub aşteptări în sectorul privat.
Bugetul României este construit pe o creştere economică de 1,8-2,3%, iar până acum Comisia Naţională de
