…Ca acasă, însă păstrăm pentru final asta. Puţini mai ştiu ce înseamnă acestea: restaurant clasic, restaurant cu specific, restaurant specializat, restaurant dietetic, restaurant lacto-vegetarian, restaurant cu autoservire, resturant rutier, snack-bar, cofetărie, casă de comenzi, braseria, berăria, rotiseria, bodega, bufetul, patiseria. Sursa: Octavian Cocoloş
Acestea erau înainte de 1989, mai precis prin 1981, principalele tipuri de unităţi de alimentaţie publică din România. Dar azi, suntem mulţumiţi ?
Vechi şi nou în restauraţie
Nu vrem decât să spunem că, teoretic, localurile erau împărţite pe căprării, piaţa era segmentată, teoretic ştiai la ce să te aştepţi, în materie de mâncare, în afară de penurie, că vei găsi, mânca sau bea, într-un local sau altul.
Astăzi, la 20 de ani de la căderea comunismului, stăm cam slăbuţ. Nu la mâncare. Dar a murit diversitatea de catalog dinainte de 1989, şi importăm la greu concepte culturale de afară, vezi în Centrul Vechi al Bucureştiului. Totul este de la 0, dar este aproape un 0 barat. Este o sărăcie şi o confuzie aproape totală. Asta se vede şi din Restograf.ro care constată în clasamentul său, o alimentaţia publică în prezent aşezată doar în categoriile restaurant, café/pub/club, patiserie şi snack. Cam puţin, de la 15 tipuri la doar 6. Şi aproape toate sunt “restaurant".
Nu ne-am dori să revenim la trecut, dar un pic de segmentare şi diversificare, în prezent, nu ar strica. Ar arăta că aceia cu bani, care se încumetă să invite consumatorii la masă, au şi imaginaţie şi gândesc creativ.
Bodegă, lacto-vegetarian, rutier
Înainte. Bodega era definită ca o unitate de alimentaţie publică cu largă accesibilitate, oferă un sortiment restrâns de gustări, antreuri, preparate la grătar, salate, deserturi, băuturi alcoolice şi nealcoolice, minuturi din semip