Dan Tapalaga scrie un articol extrem de bun pe tema functionarii statului: "Ne cerem scuze, sistemul functioneaza defectuos", scrie Emil Stoica, pe blogul lui.

Insa citind recomandarile de la sfarsitul articolului am impresia ca sunt insuficiente, iata ce spune Dan Tapalaga:

"Aceasta este marea provocare a oricarui guvern nou instalat: sa reuseasca saltul de la bune intentii la executie, de la heirupism la eficienta, de la haos legislativ la coerenta si simplitate, de la decizii arbitrare la responsabilitate, de la hartogarie stufoasa si inutila la informatizare functionala si transparenta, de la abuz nesanctionat la actiune curajoasa, de la indiferenta fata de micile detalii de sistem la solutii. Si mai ales, e nevoie de o modificare de atitudine: trecerea de la bombaneala acra si sterpa la critica insotita de constructie. Fara ea, contributia noastra publica se va reduce la penibile exercitii de auto-admiratie si masochism, la isterii in grup fara finalitate practica".

Bine, bine, dar cum faci chestia asta in practica?

Cum reusesti sa schimbi cultura cu oameni din sistem, precum prim-ministrul si ceilalti membri ai guvernului?

Cum faci responsabilizare cand sistemul este unul clientelar?

Cum faci responsabilizare cand functionari si manageri publici sar de la un partid la altul in functie de cine e la putere? Sau cand managerii (precum la Romgaz) sunt schimbati in functie de cine vine la putere?

Cum faci reforma atunci cand functiile de la varful ierarhiei se aloca pe criterii de nepotism?

Cum faci sa ai o strategie de resurse umane coerenta atunci cand, asa cum am vazut in cazul POS-DRU, este un haos total din lipsa de oameni competenti?

Si apoi, la cine ne referim cand spunem despre "contributia noastra publica si constructiva" care nu are finalitate practica? Cu nume si