O impresie sinceră? Ad Libitum este, aproape cu siguranţă, cel mai valoros cvartet din România la ora actuală.

Ceea ce e straniu este, în primul rând, că el nu a fost cunoscut, practic, de publicul din Bucureşti până în acest moment, deşi există de 23 de ani, fiind fondat la Iaşi.

Ceea ce este şi mai straniu este că şi dacă nu ştii istoria din spatele Ad Libitum, sau faptul că schimbarea de componenţă intempestiv apărută în cariera lor în 2011 a venit nu după dorinţă, aşa cum le spune numele, ci dintr-o cauză concretă şi tristă, timpul scurt care a trecut de când cântă împreună în această componenţă se face auzit. Nu neapărat în sensul rău.

Nu am termen de comparaţie, nu am avut niciodată în mână un disc Ad Libitum din cei 23 de ani pe care i-au petrecut în formula Adrian Berescu, Şerban Mereuţă, Bogdan Bişoc şi Filip Papa din 1988, anul în care cei patru studenţi ai Conservatorului din Iaşi s-au întâlnit la prima lor repetiţie, după care aveau să crească sub îndrumarea profesorului lor, Bujor Prelipcean, la rândul său prim-violonist într-unul dintre cele mai longevive cvartete româneşti - Voces. În 1997 Cvartetul Ad Libitum a câştigat concursul de la Evian, performanţă fără precedent până în ziua de astăzi pentru muzica de cameră românească. Au urmat înregistrări pentru casa de discuri Naxos, nominalizări la premiile Gramophone şi concerte în cele mai renumite săli ale lumii, printre care Concertgebouw din Amsterdam, Salle Cortot din Paris sau Konzerthaus din Berlin. Totul până în vara trecută, când primul violonist Adrian Berescu a pierit într-un accident rutier.

După pierderea colegului lor, Cvartetul Ad Libitum a ales să îi păstreze vie memoria, invitându-l pe violonistul Alexandru Tomescu să li se alăture. Mulţi dintre cei aflaţi în sală la concertul de la Bucureşti al cvartetului din această iarnă se aflau în situaţia mea. Nu ascultaser