Prea puţină lume mai tresare atunci când este vorba de Neam, de interesul naţional. Dacă eram în Ungaria, probabil că subiectul ar fi ţinut prima pagină a ziarelor şi ar fi deschis jurnalele de ştiri.

Serbia a mai făcut un pas spre asimilarea populaţiei româneşti de pe Valea Timocului. După modelul sovietic al "limbii moldoveneşti", autorităţile sârbe au inventat "limba vlahă", adoptând, recent, un aşa-zis alfabet vlah, cu grafie slavonă. Parcă nu era de ajuns cu atacurile la adresa comunităţii româneşti din Serbia!

O comunitate importantă de circa 300.000 de oameni, care se recunosc ca români, nu are niciun fel de recunoaştere ca minoritate naţională, nu au şcoală în limba maternă, nu au biserică. Puţinele biserici, cele două-trei biserici pe care le au acolo, sunt supuse unor presiuni incredibile din partea autorităţilor sârbe. În acelaşi timp, liderii românilor din Serbia sunt anchetaţi. Chiar anul trecut, la alegerile Consiliului Naţional pentru Minoritatea de acolo, circa 300 de români au fost anchetaţi doar pentru că erau pe o listă românească.

Când am scris că românii n-au drepturi în Serbia, m-au înjurat unii. Că stric tradiţionala prietenie româno-sârbă. Prietenie, prietenie, dar ei au toate drepturile din lume în România, pe când românii din Serbia au început să fie vânaţi cu arma de foc.

Din nefericire acest subiect, extrem de delicat şi important pentru România nu a fost abordat decât de "Evenimentul zilei" şi de B1Tv în emisiunea lui Andrei Bădin, Aktualitatea. Iată ce a spus părintele Boian Alexandrovici, de la singura biserică românească de pe Valea Timocului, părinte care a susţinut că în Serbia un "bun român" apreciat de autorităţi este numai acela care zice că este sârb" : "Dacă un ginecolog este şeful comisiei pentru standardizare a limbii, în ghilimele, vlahe, atunci vă daţi seama ce limbă va fi aceea.