După Săptămâna Albă, care s-a încheiat cu Lăsatul sec de brânză, creştinii ortodocşi şi greco-catolici sunt pregătiţi spiritual să parcurgă drumul aspru al Postului Mare. Urmând această etapă duhovnicească, care durează 48 de zile, creştinii împlinesc o terapie a învierii sufletului.

De-a lungul secolelor, înţelepţii Ortodoxiei au vorbit despre anumite rânduieli spirituale, pe care creştinii le respectă de bună voie, de la îndatoririle de dietă, de smerenie şi până la faptele de milostenie creştină.

Pentru creştinii care nu împlinesc doar o postire făţarnică, Postul Mare contribuie la răstignirea patimilor şi la învierea iubirii milostive.

Tradiţii pentru spor şi sănătate

În timpul Postului Mare nu se fac nunţi şi botezuri, iar postitorii nu participă la petreceri şi nici la evenimente de familie, care nu respectă restricţiile alimentare şi viaţa spirituală, specifice Postului.

Sunt scutiţi de la Post copiii, bolnavii, bătrânii şi militarii

Pe parcursul Postului Mare există două dezlegări la Peşte şi la vin: una este orânduită pe 25 martie, la sărbătoarea Bunei Vestiri şi cealaltă pe 8 aprilie, la Intrarea Domnului în Ierusalim, de Florii.

Prima zi a Postului Mare se numeşte şi Lunea curată.

După tradiţie, în această zi creştinii purifică gospodăria, spaţiul în care trăiesc, împlinind unele ritualuri strămoşeşti : se face curăţenie după petrecerea de Lăsatul sec de brânză, se tămâiază casa şi se stropeşte casa cu agheazmă ( exceptând baia).

În Lunea Curată, odinioară, femeile spălau doar vasele în care pregăteau, de obicei, mâncarea de dulce, apoi le puneau în pod sau în cămară , până la sfârşitul Postului.

Firimiturile de la masa de Lăsatul sec de brânză se puneau în mâncarea păsărilor din gospodărie de stăpânul casei, care le chema în dimineaţa acelei zile: "Veniţi păsări, să vă dau şi vouă din bucatele mele