- Cultural - nr. 961 / 25 Februarie, 2012 Vechi inscrisuri redactate in limba latina dovedesc ca mult mai-nainte de 1700, anul trecerii unei parti a romanilor ortodocsi ardeleni la catolicism, stramosii celor doi oameni de seama ai stiintei si culturii universale proveneau, ca origine etnica si sociala, din randul unor tarani romani iniobagiti de saracie si maghiarizati cu forta de catre clasa stapanitoare. In alegerea numelui de familie, stramosii lor s-au inspirat din denumirea satului in care avea sa se nasca, la 2 februarie 1775, viitorul invatat Bolyai Farcas. Localitatea, precum si castelul ei medieval, poarta, pana in zilele noastre, numele de Buia. Aceasta asezare era considerata, in acele timpuri, un fel de capitala economica, culturala si religioasa a unei intinse zone geografice din Podisul Transilvan, cuprinsa intre hotarele actualei comune Seica Mare si a satului Vecerd, de pe Valea Hartibaciului. Aflam, de asemenea, ca cei dintai stapani ai castelului, construit in anul 1460, erau sotii-grofi maghiari Brighitta si Gaspar Bethlem. Cand inca nu implinise varsta de 6 ani, elevul Farcas Bolyai isi uimeste dascalii de la Colegiul din Aiud prin agerimea mintii si inteligentei sale, prin usurinta calculului matematic mental, precum si prin talentul invatarii limbilor straine. La inceput latina, greaca si ebraica, iar mai apoi germana, engleza, franceza si italiana. La care se adauga cele doua limbi materne si paterne vorbite in casa: romana si maghiara. La nici zece ani el citea, scria si vorbea fluent noua limbi; compunea poezii in limba latina, extragea radacina patrata si cea cubica din numere matematice cu multe cifre. Curand, atmosfera patriarhala din casa parinteasca si din sat vor face din el un copil extrem de timid si melancolic. Ca urmare, trebuia sa fie certat pentru a accepta sa mearga la joaca cu ceilalti copii de seama lui. Asa se explica de ce