Începând de astăzi şi până pe data de 15 aprilie, Biserica Ortodoxă Română a rânduit intrarea în Postul Paştelui. Este un bun prilej pentru creştinii ortodocşi să-şi spele păcatele prin taina spovedaniei, să uite de duşmănie, vrajbă şi să se dedice postului atât prin abţinere de la mâncărurile de origine animalică, cât şi prin rugăciune, potrivit părintelui Emil Muntean, parohul Bisericii cu hramul „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” din Târgu Mureş.
Reporter: Ce importanţă trebuie să aibă pentru creştinul ortodox intrarea în Postul Paştelui?
Pr. Emil Muntean: Prin Post începem în general o reţinere în mod voluntar de la anumite feluri de mâncare şi băuturi. Dar această înfrânare a trupului, prin reducerea hranei are ca scop principal şi refacerea sau îmbunătăţirea vieţii sufleteşti. Postul este cunoscut şi în alte religii, după cum era cunoscut şi în Vechiul Testatment. De pildă Moise, Marele Profet al evreilor a postit 40 de zile pentru a fi vrednic să primească pe lespezi de piatră cele zece porunci, profetul Ilie a postit, de asemenea, după care a primit puterea de a deschide stăvilarele cerului, proorocul Daniel cu cei trei tineri duşi în Babilon au postit şi ei, refuzând să mai mănânce la masa regelui, preferând legumele. A postit Sf. Ioan Botezătorul, a postit în pustie 40 de zile şi 40 de nopţi Mântuitorul, înainte de a începe propovăduirea Evangheliei. Biserica noastră a rânduit postul de zi, dar şi cel de lungă durată cum sunt cel al Paştelor, al Naşterii Domnului, al Sf. Apostoli Petru şi Pavel şi al Sfintei Fecioare Maria. În faţa atâtor posturi poate unii credincioşi se întreabă: oare în lumea tehnicizată de astăai, postul nu este ceva depăşit, greu de respectat? Cercetând învăţătura Bisericii cu privire la post ne convingem uşor că aceste păreri sunt greşite.
Rep.: Ce tip de comportament trebuie adoptat în această perioadă?
E.M
