Oamenii din satul botoşănean Mihai Viteazu au avut şansa să dea ochi în ochi cu tehnologia modernă a fermierilor din cinci comune de lângă Lyon. Dacă la arta culinară, românii au luat trofeul, a venit rândul francezilor să impresioneze...în agricultură.
Zece săteni, aleşi dintre cei care aveau vaci mai multe în bătătură şi pământ suficient pentru a dezvolta o microfermă au avut privilegiul să înveţe de la profesionişti. Una dintre persoanele care au urmat un stagiu de pregătire în Franţa pe linie de agricultură este şi Dana Cojocariu, o tânără care nu a împlinit încă 40 de ani. Are o fermă micuţă de vaci autohtone şi nu cumpărate din prin Occident.
Bălţata românească este preferata locuitorilor din satul Mihai Viteazul, pentru laptele bun pe care îl dă şi pentru cantitatea destul de mare rezultată la o mulsoare. „Prima dată când au venit aici francezii şi-au pus mâinile în cap. Lumea săracă, vaca lăsată pe câmp aiurea, nu spălau ugerul înainte de muls, oamenii mai dădeau câte o lopată pe spinare. Încet - încet, au adus ajutoare şi au explicat cum este îngrijită vaca în Uniunea Europeană, deşi după 1990 nici nu se ştia prea multe de ţările astea", povesteşte Dana Cojocariu.
Ţiganii botoşăneni nu şi-au recunoscut etnia de frica Holocaustului
Milka, Helgia, Stela, Aglaia, Bruna, Bruniţa, Dana, Şuta, Albina, Lăcrămioara, toate din rasa autohtonă, trăiesc boiereşte de când stăpâna lor a venit de la stagiul de pregătire din Franţa. Modul european de îngrijire al animalelor a determinat-o pe femeia de 40 de ani să schimbe total tradiţia fermierilor din zona de baştină.
Află în ediţia tipărită a ziarului Adevărul, ediţia de Moldova, de luni, 27 februarie, ce modificări a adus Dana Cojocariu la metodele tradiţionale folosite de sute de ani în bătătura omului de la ţară. Ziarul se găseşte la chioşcuri la preţul de 1,9 lei.
