Se aciuiaseră, de cateva luni, in Ţinutul Neamţului, păcălind ba cate un stareţ de mănăstire, ba un flăcău de insurat. Contesa Torok şi fiica ei se dădeau drept nişte milionare venite din străinătate, inşeland cu viclenie, cu diferite sume de bani, pe oamenii mai avuţi din regiune. Vanturaseră in ultimii ani Europa, escrocand, sub diverse nume şi pretexte, dar alias-ul cel mai des folosit era acesta: Contesa Torok, originară din Transilvania, care călătorea impreună cu cele două fiice ale sale, una de 20 de ani (şi care-i devenise părtaşă la fărădelegi) şi alta de numai 8 ani. Exista un singur adevăr in vălmăşagul de minciuni cu care prosteau pană şi feţele bisericeşti: erau din Transilvania. Aveau insă un nume de familei mult mai prozaic, mai comun: Popescu – după unii ziarişti din epocă, Pop – după alţii. Dată fiind originea ei ardeleană, e posibil să se fi numit Pop, iar in Regat să-şi fi spus Popescu.
Escrocarea unui tanăr din Piatra Neamţ
Ironie a sorţii, aveau să fie prinse nu la Viena, Berlin sau Budapesta, ci la Piatra Neamţ. Un cunoscut comerciant din oraş, al cărui fiu tocmai fusese escrocat de cele două, işi dă seama cine sunt şi le reclamă la poliţie. Femeile sunt arestate intr-o zi de 13 (13 februarie 1912) – curat ghinion –, fiind trimise la sediul Siguranţei generale, la Bucureşti. Cazul avea să facă valvă, cateva săptămani, cat se instrumentează şi toate legendele despre falsa contesă Torok fac deliciul cititorilor ziarelor.
Să le luăm şi noi, pe rand. Şi pentru că escrocheria din Piatra Neamţ este cea care le-a venit de hac, să incepem chiar cu aceasta.
Maria Pop/Popescu, falsa contesă Torok, era in varstă de 47 de ani şi a ajuns in judeţul Neamţ in septembrie 1911, impreună cu fiicele sale. Pe cea mai mare, al cărei nume apare şi in dosarele de instrucţie, aflăm că o chema Aurica. Fiica cea mică, după arestarea mamei şi a
