Pentru acest moment nepretuit din mijlocul unui film bun ma duc la cinema: cand intorc capul de la ecran si vad o sala plina de adulti pierduti in povestea care curge. Unii au ochii mariti, altii isi indeasa popcorn in gura fara sa mai bage de seama ca jumatate le scapa pe jos si fetele se agata strans de bratul muschiulos din dreapta. O sala de adulti transformata de un film intr-o sala de copii e o priveliste nepretuita. Asta ar trebui sa fie efectul oricarui film nominalizat la Oscar, scrie Vlad Mixich, pe blogul lui.

Am pariat de multe ori in sinea mea pe cine va castiga Oscarul pentru cel mai bun film. Dar devine plicticos sa o faci de unul singur. Asa ca in acest an vreau sa duc joaca mai departe, cu atat mai mult cu cat lista nominalizarilor din 2012 face orice previziune destul de dificila. Lupta e stransa. Voi pe cine mizati? Care dintre cele 9 filme v-a transformat pentru 100 de minute intr-un copil care uita de sine? Si pentru frumusetea jocului: celor care vor intui corect filmul castigator le daruiesc un alt fel de povestiri - "Fanaticii - portretele a zece oameni cu vocatie". E o colectie de povestiri frumoase si in intregime adevarate.

Dintre cele 9 filme nominalizate am vazut 8 si mai jos sunt impresiile mele la fiecare dintre ele, comentarii de simplu spectator.

The Descendants (a primit nominalizari si pentru regie: Alexander Payne si rol principal: George Clooney) - M-a surprins placut filmul asta. In ciuda unui subiect banal (o intriga matrimoniala) scenariul e atat de bine scris incat te tine legat de ecran. E un film despre cum, in fata mortii, trebuie sa ingenuncheze chiar si cele mai puternice sentimente. Cum e razbunarea.

Extremely loud & incredible close (a primit nominalizare si pentru rol secundar: Max von Sydow e exceptional) - Sunt subiectiv in fata lui "Extremely loud..." Din cauza cartii lui Foer,