Un nou scandal de amploarea celui de la Roşia Montană ar putea izbucni în acest an. Mai multe companii străine s-au arătat interesate de explorarea gazelor de şist din România. Ele vor să afle într-o primă fază ce rezerve se află în subsolul ţării. Ecologiştii cer explicaţii.
Ecologiştii se tem că metoda ce va fi folosită ulterior pentru exploatarea gazelor de şist ar putea avea efecte grave asupra mediului. Scandaluri similare au avut loc şi în alte ţări europene, între care şi Bulgaria.
Directoarea executivă a organizaţiei ALMA-RO, Miruna Ralea, acuză la emisiunea Planeta Verde lipsa de transparenţă a autorităţilor. Ea atrage atenţia asupra efectelor pe care le-ar putea avea metoda fracţionării hidraulice de extragere a gazelor de şist.
"Primul impact este folosirea unei cantităţi foarte mari de apă. Vorbim de milioane de litri de apă în cazul unui singur foraj, iar în cazul unei exploatări, putem ajunge la o densitate de şase puţuri pe kilometru pătrat, deci este o cantitate extrem de mare de apă, care după exploatare devine apă uzată. După aceea, schimbarea destinaţiei terenurilor, practic scoaterea lor din circuitul agricol. Pe urmă, contaminarea pânzei de apă freatică şi a apei potabile, bineînţeles, prin scurgerea de substanţe chimice, care se folosesc în cantitate foarte mare pentru dizolvarea formaţiunilor de rocă", explică Mirunea Ralea.
Ea mai spune că "au fost înregistrate cazuri în SUA, unde metoda se foloseşte de mulţi ani, cazuri în care în apa potabilă a locuinţelor au fost scurgeri foarte mari de metan. Practic, pot fi văzuţi oameni care dau drumul la robinet şi pur şi simplu pot să dea foc apei care curge".
"Există de asemenea poluări în atmosferă, pentru că sunt foarte multe elemente care se evaporă, sunt scurgeri de metan, care pot să ajungă până la 8%, un procent mult mai mare decât în cazul forării convenţiona
