Cei patru contracandidati ai lui Vladimir Putin sugereaza mai degraba o competitie trucata din start sau - in cel mai bun caz - atit de dezechilibrata, incit din tribune pare trucata. Duminica viitoare vor avea loc alegeri prezidentiale in Rusia, in urma carora la Kremlin ar urma sa revina Vladimir Putin, dupa un stagiu de patru ani in functia de prim-ministru. Toata lumea se asteapta ca domnul Putin sa-si respecte promisiunea referitoare la rocada cu presedintele in functie, Dmitri Medvedev, acestuia din urma fiindu-i promisa sefia viitorului guvern. Logica „rotatiei" a fost, de altfel, consfintita prin recentul scrutin legislativ din 4 decembrie, cistigat de Rusia Unita, partidul ce detine de ani buni hegemonia in sistemul politic intern. Este cunoscut faptul ca ultimele alegeri legislative au pus in evidenta o serie de slabiciuni in dispozitivul puterii. Rusia Unita nu a reusit sa depaseasca pragul psihologic de 50 de procente, scaderea fiind explicata prin factorii uzuali ce erodeaza sprijinul pentru partidele de guvernamint, mai ales in conditii de criza. Bresele principale au aparut insa dupa anuntarea rezultatelor, cind multimi impresionante (dupa standardele ruse) au infruntat sicanele autoritatilor si au iesit in strada, denuntind fraude electorale masive. In fine, nu pot fi trecute cu vederea luarile de pozitie ale unor personalitati politice si civice din Rusia, unele solicitind chiar repetarea alegerilor. Dar, asa cum era de asteptat, puterea nu a tinut seama de aceste obiectii. Fara a insista aici asupra temeiniciei acuzatiilor de frauda, este clar ca puterea blocheaza „in amonte" organizarea unei alternative cu adevarat democratice. Modul in care arata opozitia rusa este rezultatul actiunii de zi cu zi a autoritatilor, care cauta sa ingusteze gama de optiuni pentru cei nemultumiti de guvernarea Putin-Medvedev. Legislativul ales in urma cu aproape trei l