Postul Paştilor, numit şi Păresimile sau Patruzecimea ori Postul Mare, este cel mai lung şi mai aspru dintre toate posturile de peste an. La începuturile creştinismului, catehumenii care urmau să primească Botezul la Sfintele Paşti ţineau post sever, Patruzecimea fiind rânduită totodată şi ca mijloc de pregătire sufletească a credincioşilor pentru întâmpinarea cu vrednicie a comemorării Învierii Mântuitorului. Sfântul şi Marele Post ne aduce aminte însă, în mod special, de postul de patruzeci de zile pe care L-a ţinut Mântuitorul Iisus Hristos în pustie, înainte de începerea misiunii mesianice.
Postul Paştilor începe anul acesta la 27 februarie şi se încheie la 14 aprilie, fiindcă la 15 aprilie credincioşii primesc Lumină Cerească, prin Sărbătoarea sărbătorilor – Învierea Domnului.
Marele Post ţine şapte săptămâni şi este totodată cel mai vechi, mai lung şi mai important dintre posturile de peste an. Fiind un post aspru, nu se consumă peşte, untdelemn, nu se bea vin. Biserica a rânduit dezlegare la untdelemn şi vin sâmbăta şi duminica, iar la peşte la praznicele Bunei Vestiri şi Intrării Domnului în Ierusalim (Floriile).
Prima săptămână din Postul Paştilor este de mare însemnătate. Este numită şi "Săptămâna Sfântă" sau "Săptămâna Duhovnicească", interval de referinţă pentru toate celelalte săptămâni. Primele două zile ale Postului Mare sunt aliturgice, nefiind săvârşită Sfânta Liturghie. Credincioşii au grijă ca în aceste două zile să ţină post uscat, doar seara consumând pâine şi apă. Bolnavii, cu îngăduinţa duhovnicului, pot să mănânce bucate cu untdelemn şi să bea puţin vin în Postul Mare.
Totodată, în primele patru zile, de luni până joi, în timpul slujbei Paceverniţa Mare (ce se ţine după Vecernie), se citeşte Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, care evocă întreaga istorie a mânt
