Intr-o perioada foarte tensionata a relatiilor dintre Iran si statele occidentale, Hollywood-ul premiaza filmul iranian "A Separation" cu Oscar pentru cel mai bun film strain. Trofeul pune in dificultate retorica oficialilor de la Teheran, are o incarcatura simbolica deosebita si o poveste speciala.
"N-a fost o surpriza premierea lui "A Separation", de Asghar Farhadi", scrie pentru HotNews criticul Iulia Blaga. "In sfarsit un film care ia pe merit Oscarul pentru film strain, dar tare mi-e teama ca numai din political correctness", crede criticul de film.
Filmul regizorului Asghar Farhadi spune povestea unei drame de familie. Motivul despartirii dintre Nader (sotul - jucat de Peyman Maadi) si Simin (sotia - interpretata de Leila Hatami) este emigrarea din Iran. Simin doreste sa-i ofere oportunitati mai bune fiicei sale si alege sa paraseasca Iranul. Insa tatal lui Nader este bolnav de Alzheimer, astfel ca barbatul decide sa nu plece din Iran pentru a continua sa-si ingrijeasca tatal.
"A Separation" foloseste acest fir narativ pentru a sublinia diferentele culturale dintre societatea islamica iraniana si cea occidentala, dar si tensiunile ce apar la contactul dintre elita iraniana si zona traditionalista si mai saraca a societatii.
Astfel, gesturi precum spalarea corpului unui batran bolnav devin pentru o infirmiera iraniana o problema insurmontabila.
Succesul unui caz prezentat la tribunal depinde in mare masura de simpatia personala pe care inculpatii reusesc sa o trezeasca (sau nu) in judecator. Regizorul Asghar Farhadi a fost de mai multe ori in tribunalele de divort din Iran (unde rata divorturilor este foarte mare) pentru a observa cum decurg procesele in realitate.
Preceptele religioase ale anumitor personaje nasc situatii de o stranietate absoluta pentru o minte occidentala. Dar devin s
