Prin acordarea a două împrumuturi de 240 de miliarde de euro Greciei şi acceptarea unor concesii fără precedent - de la diminuarea dobânzilor, prelungirea perioadei de rambursare şi forţarea băncilor să accepte pierderi pe împrumuturile date Atenei, UE a creat un precedent periculos, care ar putea reprezenta un argument puternic în negocierile purtate de celelalte state datornice.

Vestea că nici măcar oficialii UE nu se aşteaptă ca noul program de asistenţă financiară să fie suficient pentru a evita colapsul statului elen a fost primită cu indiferenţă de pieţe. Traiectoria datoriei elene rămâne nesustenabilă şi, cel mai probabil, statul va beneficia, în următorii doi ani, de un nou împrumut de urgenţă – al treilea, spun economiştii. Însă, chiar dacă ajutorul financiar pentru Grecia nu are efectele scontate, are consecinţe cât se poate de grave, avertizează aceştia. Cea mai severă este crearea unui precedent care, mai devreme sau mai târziu, va fi invocat de alte state atunci când nu-şi mai pot achita datoriile.

Aprobarea a două pachete de urgenţă – în valoare totală de 240 de miliarde de euro – pentru statul elen a început deja să fie un argument cât se poate de puternic în negocierile purtate între UE, FMI şi state precum Irlanda şi Portugalia, şi ele salvate de urgenţă.

CITEŞTE ŞI

Cronologia unui dezastru. Cum a ajuns Grecia pe marginea prăpastiei

Cum au ajuns ţările "salvate" de UE şi FMI în pragul colapsului

UE şi FMI impun Greciei să taie salariile cu 15% şi să concedieze 150.000 de bugetari

„Alte state cu datorii vor întreba «Dacă Grecia nu trebuie să plătească, noi de ce să o facem?»“, spune economistul american Warren Mosler, preşedinte şi fondator al Mosler Automotive şi fost candidat la preşedinţia SUA. „Riscul catastrofic pentru care aş recomanda protejarea imediată este acela ca obligaţiunilor ele