Bancherii au pompat în ianuarie încă 5 miliarde de lei (1,2 mld. euro) în vistieria statului cumpărând titluri de stat, în timp ce creditul privat în moneda naţională a scăzut cu un miliard.
Cifrele pe prima lună a anului ilustrează o realitate care se perpetuează de la începutul crizei: statul este clientul privilegiat al sistemului bancar, în timp ce sectorului privat i se cere să plătească costul creditelor neperformante şi ineficienţa băncilor.
Toate măsurile luate de BNR în ultima vreme, de la reducerea dobânzii-cheie cu 0,75 puncte procentuale la injecţiile de lichiditate prin operaţiuni repo care au însumat circa 30 mld. lei numai anul acesta, au avut ca efect dobânzi mai mici pentru Ministerul Finanţelor, dar nu şi pentru clientela privată a băncilor. BNR se mândreşte cu scăderea ratelor ROBOR de pe piaţa monetară, în timp ce bancherii vorbesc fără să clipească despre scumpiri ale creditelor în lei pentru că "aşa cer condiţiile pieţei".
Costul cu creditele neperformante, costul cu atragerea depozitelor, costurile administrative - toate blochează canalul dintre piaţa monetară şi piaţa creditului.
Bancherii au pompat în ianuarie încă 5 miliarde de lei (1,2 mld. euro) în vistieria statului cumpărând titluri de stat, în timp ce creditul privat în moneda naţională a scăzut cu un miliard.
Cifrele pe prima lună a anului ilustrează o realitate care se perpetuează de la începutul crizei: statul este clientul privilegiat al sistemului bancar, în timp ce sectorului privat i se cere să plătească costul creditelor neperformante şi ineficienţa băncilor.
Toate măsurile luate de BNR în ultima vreme, de la reducerea dobânzii-cheie cu 0,75 puncte procentuale la injecţiile de lichiditate prin operaţiuni repo care au însumat circa 30 mld. lei numai anul acesta, au avut ca efect dobânzi mai mici pentru Ministerul Finanţelor, dar nu şi pent
