E dracul gol îngerul acesta! În seara zilei de vineri, 24 februarie a.c., am văzut, mai bine zis, am auzit, ce înseamnă marea sa putere. Ascultam la Radio România Actualităţi o dezbatere în direct pe teme militare. Unul dintre invitaţi, generalul în rezervă Mihai Popescu, fost şef al Statul Major General al Armatei Române, îi lua cam des în cătarea vorbelor pe actualii guvernanţi, trăgând asupra lor rafale nimicitoare. Aş fi ipocrit dacă aş zice că nu-mi plăcea, nu atât ce spunea generalul, deşi îmi plăcea şi asta, cât faptul că la postul naţional de radio se exprima o voce care nu era deloc de partea puterii. Sincer să fiu, mă gândeam cu teamă la soarta bietului redactor al emisiunii, Radu Dobriţoiu, invidiindu-l în acelaşi timp pentru curajul de care dădea dovadă. De fapt, omul încerca să ţină discuţia cât mai departe de politică, însă n-avea cum să taie microfonul invitaţilor. Trăim, cel puţin aşa credeam până vineri seara, într-o ţară în care libertatea opiniei este garantată prin Constituţie. Pesemne că aşa credea şi redactorul, de aceea a şi rămas interzis când pe la jumătatea emisiunii s-a auzit un ecou ciudat, după care, preţ de vreo treizeci de secunde, nu s-a mai auzit nimic. Îngerul forfecar, căci despre el este vorba, intervenise mai mult decât trebuie, tăind nu doar telefonul generalului Popescu, ci sunetul întregii emisiuni. Foarfeca îl vizase numai pe general, emisiunii şi redactorului ei vrând probabil să le dea un simplu avertisment. M-am pipăit, dacă pot spune aşa, de ţară, poate că mă aflam, fără să-mi dau seama, în Coreea de Nord sau în Siria, nu în România. Eram unde trebuie, doar că îngerul, îngeraşul lor, nu al nostru, îşi arătase încă o dată puterea sa mare.

Ştiam de telefoane ascultate şi de petice decupate din conversaţia celor de pe fir, pentru a croi la timpul potrivit din ele hăinuţe vărgate. Ştiam şi de sertarele Cerului în