Aşa cum ne-a obişnuit, în ultimele săptămâni, leul a avut o evoluţie stabilă faţă de euro, o volatilitate mai mare înregistrându-se în cazul dolarului şi a francului elveţian. Euro a început şi încheiat săptămâna la 4,3535, cu un vârf de 4,3602 la jumătatea ei. Şedinţa de vineri a fost una calmă, în care cotaţiile au coborât până la 4,35, maximul fiind de 4,3560, valoare care se înregistra pe finalul ei. În perioada imediat următoare este de aşteptat ca leul să îşi continue evoluţia stabilă faţă de euro, însă presiunea depreciativă poate apărea oricând, având în vedere revizuirea de către Comisia Europeană a prognozei de creştere a PIB pentru acest an la 1,6%, faţă de estimarea de 2,1% din toamnă. Pragul de 4,36 lei/euro va fi testat, din nou, având în vedere semnele de recesiune din Europa, care vor frâna exporturile româneşti, principala sursă de valută, pe lângă banii trimişi acasă de românii care muncesc în străinătate, în contextul scăderii investiţiilor străine şi a absorbţiei foarte reduse a fondurilor europene. Dolarul a încheiat săptămâna la 3,2524 lei, nivel care nu a mai fost atins din prima decadă a lui decembrie 2012. Francul elveţian a crescut însă până la 3,6133 lei, pe fondul amplificării cumpărărilor de monedă helvetă pe pieţele internaţionale.

În piaţa la termen de la Sibiu, euro s-a tranzacţionat pe martie la 4,3545 – 4,3568 lei iar pe septembrie la 4,3701 – 4,4 lei. Decizia miniştrilor de Finanţe din euro-zonă de a debloca cel de-al doilea plan de ajutorare a Greciei, în valoare de 130 miliarde euro (primul a avut o valoare de 110 miliarde euro), a avut ca efect aprecierea puternică a euro, care creştea la finele săptămânii la 1,3485 dolari, nivel care nu a mai fost atins de la începutul lui decembrie trecut. La creşterea monedei unice a contribuit şi anunţul Băncii Centrale europene privind o a doua mega-operaţiune de refinanţare a băn