La 22 de ani după Revoluţie, parlamentarii puterii au adoptat cu 167 de voturi pentru şi patru abţineri legea lustraţiei. USL a lipsit de la votul final. Proiectul legii lustraţiei a fost pus intempestiv pe ordinea de zi la cererea PDL, parlamentarii USL neştiind că acesta urmează să fie discutat, chiar dacă printre iniţiatori s-au numărat şi membri PNL. În grabă, Comisia Juridică s-a întrunit pentru a modifica acele prevederi ale legii care fuseseră declarate neconstituţionale în iunie 2010. Noua formă a legii lustraţiei face o deosebire majoră întrecei care candidează pentru o funcţie şi cei care sunt numiţi. Astfel, potrivit legii, toţi cei care vor candida pentru diferite funcţii în stat - preşedinte, primar, preşedinte de Consiliu Judeţean, consilier local sau judeţean nu vor intra sub incidenţa legii, în sensul că nu le poate fi blocată candidatura. Ei trebuie să dea o declaraţie pe proprie răspundere privind trecutul lor. În schimb, toţi cei numiţi în funcţii vor fi verificaţi după intrarea în vigoare a legii lustraţiei. Instituţia care se va ocupa de aceste verificări este CNSAS. Astfel, o persoană poate candida pentru funcţia de preşedinte, dar poate fi blocat să ocupe funcţia de prim-ministru dacă trecutul său intră sub incidenţa legii lustraţiei. "Lustrabile" sunt acele persoane care au fost plătite de regimul comunist sau au ocupat diferite funcţii politice, lor urmând să le fie interzis dreptul de a mai ocupa anumite demnităţi publice pentru o perioadă de cinci ani. S-a redus astfel perioada de la zece la cinci ani, un deceniu fiind considerat excesiv. Sunt vizate persoanele care au avut funcţii politice de conducere retribuite de PCR, în aparatul central, regional, raional, al Partidului Muncitoresc Român, membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului central al PCR, membri ai Consiliului de stat, de miniştri, directorii de editură. Trei modificări făcute