Scriitorul israelian tradus în peste 40 de limbi a stat de vorbă cu Gabriel Liiceanu luni seară la Ateneul Român, în faţa unei săli arhipline, care l-a aplaudat în picioare.

Unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori contemporani, un veşnic candidat la Nobel, Amos Oz s-a aflat la Bucureşti pentru două zile - este a treia vizită a lui Oz în Capitală. La întâlnirea cu publicul de la Ateneu, Oz şi-a centrat discursul de la Bucureşti pe iubirea faţă de aproape, familie, fanatism şi lupta politică. Întâlnirea cu Gabriel Liiceanu, directorul Editurii Humanitas, care l-a editat pe Oz în româneşte, a stat sub semnul unei solemnităţi calculate. Momentele-cheie ale dialogului, cu trimitere şi la spaţiul românesc (cultural) şi la cel european (politic), au venit spre finalul discuţiei, din câteva întrebări-provocare.

„Sfatul meu pentru orice scriitor este să scrie despre ce cunoaşte mai bine. Scrie despre satul tău! Cui îi pasă de omenire?", a fost răspunsul lui Amos Oz când Gabriel Liiceanu a făcut o trimitere la destinul „scriitorului de primă mână dintr-o ţară de mâna a treia", verbalizând astfel una dintre problemele spaţiului cultural românesc.

„S-ar putea să existe un alt scriitor mai bun decât tine, s-ar putea să fie oameni care să-ţi spună că ar fi mai bine să alegi alt subiect ca să devii internaţional. Nu-i asculta. Singurul lucru de care trebuie să ţii cont e ce vrei să faci tu în momentul acela", a fost îndemnul lui Amos Oz, autorul a 12 romane şi a şase cărţi de eseuri care, deşi nu au fost scrise într-o limbă de circulaţie internaţională, sunt traduse în mai bine de 40 de ţări.

„Am o relaţie de atracţie şi furie cu Europa"

Despre relaţia cu Europa, ca evreu a cărui familie a fost puternic marcată de Holocaust (mama lui s-a sinucis când Amos Oz avea doar 12 ani), Oz a mărturisit: „Viaţa mea nu e o vendetă împotriva Europei