Unul dintre principalele puncte ale raportului CRPE este asistenţa României pentru Republica Moldova; deşi preşedintele Traian Băsescu a promis în aprilie 2010 suma de 100 milioane euro, până acum nu au fost cheltuite decât 8 milioane, acordate ca ajutor de urgenţă după inundaţiile din 2010. Cu toate că „odată cu aderarea la UE, România are obligaţia de a deveni stat donator de asistenţă pentru dezvoltare (ODA), iar Republica Moldova este un stat prioritar", din cele 2,3 milioane euro gestionate de către biroul ODA din cadrul Ministerului Afacerilor Externe în 2011, numai 800.000 euro au mers către Chişinău, arată raportul. De asemenea, cooperarea dintre ministerele Dezvoltării de la Bucureşti şi Chişinău este aproape inexistentă, iar ideile lansate în discuţiile oficiale de până acum nu s-au concretizat în nici un domeniu. CRPE lansează propunerea creării unui Fond de Dezvoltare Comun România - Republica Moldova în cadrul Agenţiei de Dezvoltare - precum şi rezolvarea blocajului celor 100 de milioane euro în cadrul şedinţei comune a guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău, care va avea loc la sfârşitul acestei săptămâni.

Paradoxul gazoductului, rezolvat

O problemă care se apropie de rezolvare ,după cum arată raportul CRPE, este construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni. Acesta va avea o lungime de 42 de kilometri, dintre care 33 în România, iar costul total se va ridica la aproximativ 20 milioane euro. 80% din cheltuieli vor fi suportate de România, care ar putea să se implice şi în finanţarea segmentului de peste Prut al gazoductului. Dificultatea iniţială a proiectului a fost faptul că reţeaua de distribuţie din Republica Moldova se află în posesia companiei MoldovaGaz, care este deţinută de către gigantul energetic Gazprom - iar România a refuzat să finanţeze un gazoduct care să fie controlat de compania rusă, în condiţiile în care construcţia