De ce atâtea pasiuni, procese, zeci de dezbateri la tv-uri, articole de ziar, interviuri, energie consumată, demnă de o cauză mai nobilă?

La mijloc sunt interesele bogaților care locuiesc în Ilfov, Corbeanca, Pipera, Snagov, Mogosoaia si altele, care nu mai au siguranța că-și pot aduce odraslele la câteva școli supra solicitate: școala germană, școala 11 și alte cîteva, având renume de școli bune sau foarte bune.

De fapt, școlile sunt bune pentru că sunt supramotivate cadrele didactice, prin cadourile și banii primiți de la părinți cu dare de mână, dacă și-au construit vile în preajma Bucureștiului. Peste salariile date de stat. Spre deosebire de acei părinți care locuiesc în apartamente modeste, dar în circumscripțiile școlilor vizate de bogați. Acești „amărâți” trebuie eliminați din selecția pentru școlile bune. Acesta este obiectivul proceselor aflate pe rol.

Plătim acum prețul pentru salarizarea uniformă a cadrelor didactice, nu după performanță și rezultatele muncii. Dacă n-ar fi nevoie de „stimulentele” părinților, (ilegale), mult mai multe școli ar fi devenit bune și foarte bune, prin salarizarea legată de performanță. Din toamnă intră în funcțiune și finanțarea per capita, care urmează elevii și în învățământul obligatoriu privat și care va stimula școlile sa-și ridice standardele. Dacă nu vor sa rămână fără elevi. Oferta este mai mare decît cererea, în 2004 plecau 260.000 de absolvenți de clasa a VIII-a, iar acum doar 200.000. S-a mai și construit între timp, au apărut și alte școli private, deci spații să primească toti elevii există. Dar nu în școlile supra solicitate.

Școlile care nu-și ridică calitatea în pregătirea elevilor, vor rămâne fără elevi, deci fara bani, motivați să se ducă la școlile bune.

Părinții cu resurse financiare mari ar putea să preseze în direcția înființării unor școli private de calitate, aflate în zone