Dilema pedeliştilor este de natură intelectuală: Gigi sau rârâiţii? Pe de-o parte, rafinamentul politic european; pe de alta, electoratul lui Gigi; între ele, veţi vedea, şmecheriile lui Videanu-Bordură.
Exact cum stă bine unui partid de dreapta atent la Piaţa care strigă pe rupte "Poporul prost nu mai vrea băieţi deştepţ!". Prin băieţi deştepţi înţelegând tot ce trage Băsescu după el. Guvernul MRU, la pachet cu ideea de a-l trimite pe Boc să candideze la Răchiţele, e soluţia de ananghie a "decridibilizaţilor uzaţi" (definiţia lui Videanu-Bordură pentru pedelişti). Cacealmaua a fost numită "deschidere către societate".
Aflaţi în cacao până la gură, portocalii s-au trezit că trebuie să rezolve chestiuni doctrinare şi pendulează între aforismele lui Gigi Becali şi analizele lui Videanu-Bordură.
Deci, cum să decidă partidul? Să se bizuie pe câţiva inşi cu multe cărţi citite (Paleologu, Cr. Preda) sau să ia în calcul doctrina lui Gigi, care socoteşte că cititul e o tâmpenie, fiindcă nu te saltă în sondaje?
În privinţa celor doi cărturari, Gigi atacă fără milă. Măi tată, băi Şopănhauăr, du-te şi citeşte două, trei cărţi, vino la televizor şi rârâieşte-te cât vrei tu, şi să-mi zici câte voturi ai adus. În varianta scurtă, Gigi consideră că Paleologu şi Cr. Preda nu reprezintă pentru alegători nici cât negrul de sub unghia lui. Mică. Să admitem, doctrina lui Jiji e pe măsura golăniilor practicate de-a lungul mandatului Boc: "Nenică, gata, de acum încolo fac cum e mai bine pentru partid şi pentru mine".
În treacăt fie zis, pedeleul îşi poate însuşi aprecierea cu unghia, dar e periculoasă ca perspectivă. S-ar putea ca într-o zi să i se facă şi Elenei de astfel de evaluări şi să vină cu aroganţa că potenţialul lui Oltean sau al lui Toader nu valorează nici cât jumătate din vuitoanele din dotare.
Milogitul
