Guvernul României a amânat, într-un final, ratificarea ACTA, până când Curtea Europeană de Justiţie va da o decizie în acest sens, urmând astfel, cu ceva întârziere, exemplul confraţilor din Bulgaria, Lituania, Austria, Polonia şi Cehia, ţări care, iniţial, fuseseră de acord cu tratatul.
Comisia Europeană a apelat la Curtea Europeană de Justiţie pentru a determina dacă Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului. Cum era de aşteptat, după argumentele formulate de societatea civilă şi diferiţi experţi împotriva acordului, orice demers referitor la adoptarea tratatului a fost blocat.
Deşi a fost negociat de UE, SUA, Japonia, Canada, Noua Zeelandă, Australia, Singapore, Coreea de Sud, Maroc, Mexic şi Elveţia, cu rolul de a combate contrafacerea în sens larg, de la medicamente şi piese auto la pirateria pe Internet, ACTA a reuşit, de fapt, să provoace controverse pe mai multe niveluri. Mii de europeni au ieşit pe străzi pentru a protesta împotriva prevederilor tratatului, la scurt timp după ce 22 de ţări europene, printre care şi România, şi-au dat, la 26 ianuarie, avizul pentru aderare. Protestatarii au reclamat, printre altele, faptul că nu a fost consultată opinia publică.
Ulterior, unii politicieni europeni şi-au cerut scuze public, recunoscându-şi actul de „nepăsare civică“, încercând să şteargă cumva greşeala făcută, în timp ce, în ţară, mai mulţi oficiali ai Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi ai Oficiului Român pentru Drepturi de Autor au avut schimburi de replici dure cu reprezentanţi ai societăţii civile.
La nivelul Parlamentului European, deputaţii au constatat că se află într-o situaţie dificilă. Conform Tratatului de la Lisabona, care nu a extins suficient prerogativele Parlamentului în domeniul politicii comerciale comune, Legislativul poate doar să ra
