Muzeul de locomotive din Reşiţa este unicat în România şi se află pe lista monumentelor istorice, dar a ajuns pe mâna unui ONG obscur. Într-un parc amenajat în 1972 sunt expuse 16 locomotive construite de-a lungul timpului la Reşiţa. Cea mai veche dintre ele, denumită „Resicza”, a fost proiectată de scoţianul John Haswell şi pusă în funcţiune în 1872, fiind una dintre primele trei locomotive cu aburi din sud-estul Europei. În 1964, după aproape un secol, construcţia locomotivelor cu aburi în uzinele de la Reşiţa se încheie.
Între primăria oraşului şi UCM Reşiţa, proprietara a 15 dintre locomotive, au avut loc mai multe înţelegeri legat de modul de administrare a muzeului. În iunie 2002 s-a încheiat ultima convenţie între cele două părţi prin care locomotivele au fost date în administrarea Primăriei Reşiţa până în 2006, cu posibilitatea de prelungire a acestei înţelegeri. În această convenţie se arată că muzeul de locomotive nu reprezintă numai istoria UCMR, ci şi a întregului oraş Reşiţa şi de aceea conducerea managerială va analiza posibilitatea ca după 2006 locomotivele proprietate a UCMR să fie transferate gratis, sau vândute la un preţ modic, către primărie.
O singură locomotivă nu era în patrimoniul UCMR, ci aparţinea Muzeului Tehnic „Dimitrie Leonida” din Bucureşti. Actul a fost semnat din partea UCMR de managerul general de atunci, Dan Obădău. Locomotivele nu au mai fost vândute primăriei, pentru că pe 23 decembrie 2003 a fost semnat contractul de privatizare a UCMR. Singura firmă care a făcut ofertă pentru pachetul majoritar de acţiuni a fost INET AG din Elveţia împreună cu Asociaţia salariaţilor.
INET AG, în spatele căreia se află Bogdan Buzăianu, mogulul energiei şi partenerul de afaceri al fratelui preşedintelui României. Ani de zile, preşedintele Consiliului de Administraţie al UCMR a fost Adrian Chebuţiu, care şi-a
