Unul dintre cei mai experimentaţi alpinişti ai lumii, faimosul Apa Sherpa, cunoscut sub porecla de Super-Şerpaşul, care a urcat de 21 de ori pe vârful Everest, spune că, în curând, cel mai înalt munte al lumii ar putea să devină imposibil de urcat, din cauza reducerii cantităţii de zăpadă şi gheaţă de pe versanţi.
Apa Sherpa a ajuns pentru prima oară pe vârful Everest în 1989 şi îşi aminteşte că, pe atunci, pantele muntelui erau acoperite cu zăpadă şi gheaţă. Azi, în schimb, pe versanţii Everestului se întind mari suprafeţe de stâncărie golaşă.
Pe aceste pante dezgolite, pericolul căderilor de pietre este mult mai mare, ceea ce face ascensiunile foarte riscante. Iar topirea gheţii duce la apariţia unor crevase tot mai largi - un alt mare pericol pentru expediţii.
De asemenea, purtarea bocancilor cu colţari, foarte utilă în cazul mersului pe gheaţă, devine periculoasă pe piatră, deoarece aceste încălţări alunecă pe un asemenea substrat.
Apa Sherpa este, de mai mulţi ani, un militant activ pentru protejarea Himalayei de degradarea produsă ca urmare a impactului antropic şi a încălzirii globale.
Sursa: Descopera.ro
Unul dintre cei mai experimentaţi alpinişti ai lumii, faimosul Apa Sherpa, cunoscut sub porecla de Super-Şerpaşul, care a urcat de 21 de ori pe vârful Everest, spune că, în curând, cel mai înalt munte al lumii ar putea să devină imposibil de urcat, din cauza reducerii cantităţii de zăpadă şi gheaţă de pe versanţi.
Apa Sherpa a ajuns pentru prima oară pe vârful Everest în 1989 şi îşi aminteşte că, pe atunci, pantele muntelui erau acoperite cu zăpadă şi gheaţă. Azi, în schimb, pe versanţii Everestului se întind mari suprafeţe de stâncărie golaşă.
Pe aceste pante dezgolite, pericolul căderilor de pietre este mult mai mare, ceea ce face ascensiunile foarte riscante. Iar topirea gheţii duce la apariţia unor cre
