Parlamentul European va primi, marţi, o petiţie împotriva ACTA (acordul comercial de combatere a contrafacerii) cu peste 2,4 milioane de semnături, iar dezbateri pe acest subiect vor avea loc astăzi şi mâine, în Comisia de industrie, cercetare şi energie (ITRE) şi în Comisia de comerţ internaţional (INTA), potrivit Agerpres.
Semnatarii petiţiei se tem că ACTA ar putea fi o ameninţare la adresa internetului liber şi deschis.
Cererea va fi examinată de Comisia pentru petiţii a PE (PETI), iar în urma acestei analize, PE ar putea cere Comisiei Europene lansarea unei investigaţii preliminare sau ar putea pregăti un raport pentru vot în plen.
Comisia PETI va examina cererea pentru a decide dacă este admisibilă sau nu. Procedura durează de obicei două luni, dar în cazuri speciale se lucrează în regim de urgenţă.
În cazul în care solicitarea este declarată admisibilă, Parlamentul European ar putea cere Comisiei Europene lansarea unei investigaţii preliminare, ar putea trimite petiţia unei alte comisii europarlamentare sau ar putea pregăti un raport pentru vot în plen.
Ce presupune ACTA
ACTA a fost negociat între UE şi statele sale membre, SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia. Odată ce acordul intră în vigoare, orice membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului poate adera.
Există temeri că acordul ar favoriza interesele marilor companii în detrimentul drepturilor cetăţenilor. Punerea în aplicare a acordului pe internet este văzută ca o ameninţare la viaţa privată şi drepturile omului. Negocierile au fost denunţate de grupuri ale societăţii civile ca fiind lipsite de transparenţă şi pentru că nu au inclus ţările în curs de dezvoltare.
Toate statele UE - cu excepţia Ciprului, Estoniei, Slovaciei, Germaniei şi Olandei - plus SUA,
