Albert Edwards, de la Société Générale, spune că optimismul relativ al investitorilor ne arată că încă suntem într-o piaţă "bear"

Într-o criză ar trebui să parcurgem patru sau cinci picaje bursiere, iar până acum nu am avut decât două

Ciclul de creştere nu se va relua decât după sfărâmarea ultimelor speranţe

Lecţia din piaţa japoneză a acţiunilor, care de 20 de ani se află pe un parcurs negativ, ne arată că un trend de scădere nu se poate încheia atât timp cât investitorii sunt încă animaţi de speranţă, spune Albert Edwards, global strategist la Société Générale, într-un raport al băncii franceze preluat de publicaţia online Zero Hedge. Pentru ca o piaţă "bear" să se termine este necesară o schimbare a sentimentelor. Abia atunci când volumele scad până la niveluri de nimic, iar speranţa se pierde cu totul, există premisele ca un ciclu secular de creştere să se reia.

Indicele Nikkei 225, al Bursei de la Tokyo, se află de trei ani în zona de 9.000 - 10.000 de puncte, cu 75% mai jos faţă de topul consemnat acum 22 de ani în zona de 39.000 de puncte, dar şi la jumătate faţă de valorile la care acest indice s-a situat în prima decadă a pieţei "bear", când investitorii îşi făceau speranţe pentru o revenire a preţurilor acţiunilor către maxime. În răstimpul în care piaţa japoneză de acţiuni a rămas pe o tendinţă negativă, nu au lipsit însă raliurile puternice, susţinute de revenirile ciclice, de scurtă durată. Fiecare astfel de trend intermediar, odată eşuat şi urmat de noi minime la nivelul preţurilor, contribuia însă la prăbuşirea speranţei.

Edwards spune că parcursul pieţei americane ar trebui să fie similar. El aminteşte că, în precedentele crize economice, piaţa "bear" a avut patru sau cinci picaje bursiere de anvergură, or, deocamdată, în actualul ciclu secular nu am avut, până în prezent, decât două.

Prea mult optimism l