Ce veți citi în continuare e un articol subiectiv. Nici nu are cum să fie altfel, în condițiile în care de cel despre care voi scrie mă leagă o prietenie de aproape 20 de ani. Speranțe și visuri comune împărtășite încă din primii ani ai facultății. Diferite proiecte comune (emisiuni radiofonice de popularizare a științei, la sfârșitul anilor 90; editor și redactor de carte pentru o parte a lucrărilor publicate în România, în prima parte a anilor 2000; implicări de aceeași parte a baricadei pe diferite teme care au marcat disputele intelectualității autohtone – în frunte cu celebra ”Ceartă a intelectualilor”, pornită de la disputa dintre Andrei Pleșu și regretatul Adrian Marino și de la ”Boierii minții” a lui Sorin Adam Matei – de la mijlocul anilor 2000; promovarea acțiunilor Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie – Platforma Matrix, Avalon, roboterapie, SkyRa -, în ultimii ani).
În același timp, este un articol obiectiv. Tocmai îndelungata prietenie a fost cea care mi-a oferit posibilitatea să-l cunosc foarte bine atât ca om, cât și ca profesionist. Timp de mai bine de 15 ani (începând cu 1997 și prima școală internațională de vară pe care o organiza la Cluj la doar 25 de ani) acțiunile și activitatea lui au constituit ”subiecte de presă” (unele dintre ele ajunse deschidere de ziar sau de buletine de știri – printre puținele ”știri bune” care au ajuns la acest statut în ultimii ani). Așadar, din acest punct de vedere, pot spune că sunt o persoană avizată (poate una dintre cele mai avizate) să scriu despre el.
În fine, acest text, trebuie înțeles că a o mărturisire pro domo pentru unul dintre candidații la funcția de rector al Universității Babeș-Bolyai (UBB) Cluj, și nicidecum împotriva celorlalți candidați (care, la rândul lor, pot beneficia de propriile testimoniale).
***
Despre începutul prieteniei cu Daniel David am mai sc
