Liderul PNL are multe hibe, pe care i le-a observat toată lumea în ultima vreme: e puțin isteric, puțin megaloman, puțin dictatorial, puțin ridicol. De data aceasta, însă, are dreptate. Ceea ce a făcut Teodor Meleșcanu, acceptând postul de șef al SIE fără ca măcar să informeze partidul, nu este o mișcare normală politic, decât în stilul mioritico-trădător de pe la noi. Se califică din plin ca trădare. Atunci când ești membru al unui partid, când ți-ai asumat că deasupra ta se află o conducere, măcar bunul simț cere ca, dacă tu consideri că o carieră de șef al serviciilor secrete este mai importantă decât loialitatea de partid, să îți informezi colegii și superiorii despre decizia ta.
Nu l-am auzit pe Meleșcanu cerând în mod vocal, în partid, până acum, un dialog cu președintele Băsescu, despre care se plânge acum că nu există. Ce-i drept, nici Antonescu nu permite prea multe ieșiri din front în partid, dar cu atât mai mult ar fi fost un semn al corectitudinii politice a viitorului șef al spionilor o poziție verticală și deschisă. Așa, Meleșcanu pare doar încă unul din politicienii pentru care mirosul osului, fie el și un os 007, este mai important decât loialități, principii, idei.
Liderul PNL are multe hibe, pe care i le-a observat toată lumea în ultima vreme: e puțin isteric, puțin megaloman, puțin dictatorial, puțin ridicol. De data aceasta, însă, are dreptate. Ceea ce a făcut Teodor Meleșcanu, acceptând postul de șef al SIE fără ca măcar să informeze partidul, nu este o mișcare normală politic, decât în stilul mioritico-trădător de pe la noi. Se califică din plin ca trădare. Atunci când ești membru al unui partid, când ți-ai asumat că deasupra ta se află o conducere, măcar bunul simț cere ca, dacă tu consideri că o carieră de șef al serviciilor secrete este mai importantă decât loialitatea de partid, să îți informezi colegii și superiorii despre de