Ansamblul de probleme-limită în faţa cărora PDL a adus România şi românii e atât de mare şi de divers, încât nu mai poate fi soluţionat de PDL. În primul rând pentru că în situaţii de genul acesta e nevoie de răbdare şi de încredere, iar cetăţeanul român nu mai are nici una, nici alta. În al doilea rând, pentru că PDL nu pare să aibă soluţii, mai mult, pare să meargă într-o direcţie care nu mai are nici o legătură cu realitatea.
Asta nu înseamnă că principalul partid de guvernământ stă cu mâinile în sân. În locul soluţiilor, el propune exerciţii de imagine şi de propagandă. În loc de mişcarea realităţii, PDL vrea să schimbe percepţiile din minţile noastre "nedemne" de valoarea acţiunilor lor. Iată un nou Guvern fără nici o legătură cu cel vechi. Cu creiere tinere şi fetze tinere. Bun, noul Guvern duce mai departe proiectele şi practicile celui vechi. Ne lasă fără medicamente esenţiale, continuă prostiile lui Funeriu, care inventează clase în plus când are profesori şi educatori în minus şi crede că deszăpezirea drumurilor judeţene şi naţionale trebuie făcută de cetăţenii "leneşi şi beţivi", cu lopata.
Asta nu are importanţă. Noua generaţie PDL înseamnă speranţa şi o nouă deschidere, până când vechea generaţie reuşeşte să fure alegerile, în interesul întregii naţiuni.
Aşa a apărut şi ideea generoasă a Mişcării Populare. Ea va permite lui Emil Boc&co. să participe la alegeri sub alt nume şi sub alte culori. Un Boc verde e un Boc proaspăt, e cu totul altceva decât afurisitul ăla de Boc portocaliu. În plus, ea – mişcarea – va asigura coagularea tuturor forţelor sănătoase de dreapta din România: PDL, institutele create de PDL, fundaţiile susţinute de PDL, pe Aurelian Pavelescu – CD şi UNPR-ul care e de stânga. Iar Emil Boc va conduce această operaţiune de la Cluj, din fotoliul de primar, unde va fi exilat de parti
