România susţine în continuare parcursul european al Serbiei, dar dacă vrea să adere la UE, statul vecin trebuie să respecte anumite criterii, printre care şi drepturile minorităţilor naţionale. Declaraţia a fost făcută la RFI de preşedintele Comisiei de Politică Externă din Senat, Titus Corlăţean (PSD). El consideră că poziţia României este "corectă pe fond". Bucureştiul a blocat acordarea statutului de candidat la UE pentru Serbia, până când nu va fi semnat un protocol privind minorităţile.
Titus Corlăţean apreciază că poziţia României privind Serbia "este corectă pe fond. România a susţinut şi susţine în continuare foarte serios şi foarte ferm obţinerea candidaturii la Uniunea Europeană şi viitoarea calitate de membru a UE pentru Serbia, în condiţiile în care însă această ţară respectă între altele criteriile politice de aderare, ceea ce înseamnă şi criteriul protecţiei minorităţilor naţionale, în special românii din Serbia, indiferent de numele sub care sunt cunoscuţi, români sau vlahi".
Titus Corlăţean crede însă că "Guvernul şi MAE în principal ar fi trebuit să transmită semnale mai concrete partenerilor europeni înainte, pentru a nu exista această surpriză. Dar pe fond, ceea ce există ca aşteptare pentru garantarea drepturilor românilor din Serbia este un subiect de discuţie bilaterală de 20 de ani şi din păcate nu s-a înregistrat de atunci nici cel mai mic progres". Corlăţean: Nu e vorba de condiţii
Preşedintele Comisiei de Politică Externă din Senat declară că "nu este vorba de condiţii. Ceea ce a fost valabil pentru România, pentru Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Bulgaria, ca state care au dorit să devină candidate şi ulterior au negociat aderarea, respectiv criteriile de aderare, criterii economice, dar şi criterii politice, iar pentru România cu specială privire criteriile legate de minorităţi naţionale, ceea ce a fost
