Vă este familiară imagi­nea blocurilor "petici­te", reabilitate termic doar pe trei sferturi? Slovacilor cu siguranţă nu.

Străzile cartierelor reziden­ţia­le din Bratislava, capitala Slo­vaciei, ofereau în urmă cu cinci ani acelaşi peisaj din mediul urban întâlnit în ma­joritatea oraşelor româ­neşti: blocuri ce­nu­şii de patru, opt sau 10 etaje con­struite în perioada comu­nis­mu­lui, des­păr­ţite uneori de "insule" de ver­deaţă sau de străduţe în­guste sufocate de maşini.

Acum, cei care se plimbă prin car­tie­rele din suburbiile Bra­tisla­vei vor avea sur­priza să asiste la un festi­val de cu­lori vii, în multe cazuri ţipă­toare, dar care aco­peră cu succes ce­nuşiul vechilor blocuri comuniste.

În numai câţiva ani, Slovacia a de­venit unul dintre puţinele state est-euro­pene unde majoritatea blocurilor sunt reabilitate termic. Cum a fost posibil acest lucru şi la noi încă nu?

"Simplu. Spre deosebire de Româ­nia, Slovacia se mândreşte cu regle­men­tări mai adecvate şi cu un sistem bancar dor­nic să investească în proiecte de îm­bunătăţire a eficienţei energetice în an­samblurile rezidenţiale", spune Ale­xan­dar Hadziivanov, specialist al BERD în eficienţă energetică.

În România, reabilitarea termică a unui întreg bloc de locuinţe poate fi împiedicată de un singur proprietar. Reglementările din Slovacia însă îi obligă pe proprietarii apartamentelor să se constituie în asociaţii de locatari care, la rândul lor, sunt administrate prin con­tract de o companie specializată. Aso­ciaţiile reprezintă proprietarii în relaţia cu băncile şi cu celelalte instituţii şi tot ele iau cele mai importante decizii după ce primesc avizul favorabil al locatarilor.

"Dacă mai mult de trei sferturi din lo­catari votează pentru reabilitarea ter­mi­că a blocului, ceilalţi rezidenţi nu au încotro şi trebuie să se supună deciziei", spune Alena Zakova, s