România a fost singurul stat membru al UE care, la Consiliul Afaceri Generale de marţi, de la Bruxelles, a pus condiţii suplimentare pentru acceptarea Serbiei ca stat candidat la accesul în Uniunea Europeană. Gestul i-a surprins pe mulţi europeni, ba chiar şi pe unii politicieni români, însă semnalul de avertisment a fost lansat „ţării prietene” încă de anul trecut, de către Traian Băsescu.

Mişcarea aparent bruscă a ministrului de Externe Cristian Diaconescu i-a surprins pe ceilalţi europeni, pentru că România este un partener tradiţional al Serbiei, de altfel unul dintre cele câteva state UE care nu recunosc oficial Kosovo, ţinând partea Belgradului în această problemă. Oficialii români au explicat că gestul a fost făcut pentru binele comunităţii româneşti din Serbia, din Valea Timocului. Europenii au interpretat totul ca pe o palmă la adresa Olandei, care se opune aderării României la Schengen.

Practic, România nu a blocat demersurile europene ale Serbiei, ci doar le-a amânat cu câteva zile, impunându-şi politica privind minoritatea română din Serbia, care nu se bucură de drepturi şi libertăţi egale cu celelalte minorităţi. Cu alte cuvinte, în loc ca decizia oficială ca Serbia să devină candidată la UE să fie luată marţi, ea va fi luată joi sau vineri, la Consiliul European. Recomandarea finală a forului unde Cristian Diaconescu a ridicat, marţi, problema minorităţii românilor din Serbia, a fost însă una pozitivă faţă de Serbia.

În scurtul interval rămas până la Consiliul European de joi şi vineri, România speră ca Serbia să agreeze semnarea unui protocol bilateral privind drepturile şi protecţia minorităţii româneşti din Valea Timocului. Ministrul Cristian Diaconescu a declarat marţi seară că acest acord este „agreat în proporţie de 95-96%”.

Preşedintele Serbiei, Boris Tadic, a declarat însă că România solicită ca toţi cei care se dec