Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în colaborare cu CSOP (Centrul pentru Studierea Opiniei şi Pieţei) au realizat, în perioada noiembrie-decembrie 2011, cel de-al patrulea sondaj de opinie privind percepţia românilor asupra comunismului. Sursa: CODRIN PRISECARU

Rezultatele sunt cât se poate de interesante pentru cei care vor să înţeleagă, dincolo de partizanate şi prejudecăţi, ceea ce numim cultura politică a post-comunismului. O cultură în care memoria joacă un rol esenţial. După decenii de condiţionare etnocentrică, de la stalinismul naţional al lui Ceauşescu la peremism şi alte asemenea ideologii ale urii, este reconfortant să constaţi că românii nu cad în capcana mitologiilor de tipul ţapului ispăşitor, nu se lasă seduşi de demagogia ieftină, dar atât de nocivă, a exclusivismului xenofob. La fel, campaniile sistematice de reabilitare a Securităţii în ochii opiniei publice par să fi eşuat. Mitul unei Securităţi patriotice şi inocente nu a prins.

Este de semnalat faptul că publicul declară într-o proporţie covârşitoare (65%) că responsabilii pentru crimele din timpul Revoluţiei nu au fost pedepsiţi. Se constată diferenţe semnificative în ceea ce priveşte grupa de vârstă (25% dintre cei sub 20 de ani sunt de părere că cei răspunzători de crime şi-au primit pedeapsa, în timp ce doar 11% dintre respondenţii ce depăşesc etatea de 60 de ani gândesc la fel). 65% dintre cei intervievaţi consideră că responsabilii pentru crimele înfăptuite nu au fost pedepsiţi. Previzibil, Securitatea conduce în clasamentul celor consideraţi vinovaţi (atât pentru crimele de până la 22 decembrie 1989, cât şi pentru cele de după 22 decembrie), dar un procentaj în creştere al respondenţilor – faţă de sondaje precedente – admite că Armata a tras în populaţie (37% spun că Armata a tras în populaţia civilă după 22 decemb