În timp ce în zona euro statele încearcă să salveze băncile pompând în sistem lichidităţi masive, paradoxal, în România situaţia este complet diferită, statul salvând băncile prin drenarea de lichidităţi.

În urmă cu o lună, te întrebam dacă ai încercat să iei un credit pentru tine sau afacerea ta. Spuneam atunci că, cel mai probabil, ai fost refuzat. A trecut şi luna februarie. Ai reuşit să iei până la urmă un credit? Foarte puţin probabil, aş răspunde. Statisticile o vor confirma. Totuşi, cum s-a descurcat sistemul bancar cu torentul de lichidităţi din ratele rambursate de clienţi şi majorările de capital? Se pare că, încă o dată, băncile au fost salvate de la viitură de statul român, care absorbit în primele două luni cantităţi record de lichidităţi, de peste două ori mai mari decât era necesar.

Dacă în zona euro, băncile se pregătesc pentru ce este mai rău şi preferă să plaseze în pierdere la Banca Centrală Europeană (BCE) lichidităţile masive acumulate, în România, băncile au găsit în Ministerul Finanţelor (MFP) cel mai preţios client, care să le salveze de plasamentele în pierdere la BNR.

Pentru primele două luni, MFP îşi propusese să atragă din piaţa bancară locală puţin peste 11 miliarde lei şi asta în condiţiile în care scadenţele din această perioadă erau de 7,3 miliarde lei, iar luna ianuarie s-a încheiat cu excedent bugetar. Prin urmare, necesarul de finanţare al statului era de în ianuarie şi februarie undeva pe la 8 miliarde lei. Ce s-a întâmplat totuşi?

În ianuarie, MFP a atras din piaţă o sumă-record, de 10 miliarde lei, în condiţiile în care îşi programase un nivel de 4,5 miliarde lei, iar în februrie a mai absorbit 8,3 miliarde lei, deşi avea în plan circa 4,3 miliarde lei.

Aşadar, faţă de planul din primele două luni, Ministerul Finanţelor s-a împrumutat de peste două ori mai mult - 18,3 miliarde lei