Noua formă a Legii lustraţiei a fost adoptată de Parlament, în absenţa opoziţiei. Social-democraţii spun că şi forma modificată ar fi neconstituţională şi că vor sesiza din nou Curtea.
La 22 de ani de la Proclamaţia de la Timişoara şi la aproape şapte ani de la depunerea în Parlament, Legea lustraţiei a trecut pentru a doua oară de filtrul Parlamentului. Pornind de la decizia Curţii Constituţionale din 2010, deputaţii puterii au încercat să dea o lovitură de imagine şi să modifice textul actului normativ astfel încât să elimine prevederile care nu corespund Legii fundamentale. Problema este însă că Legea lustraţiei a fost găsită neconstituţională în întregime, şi nu parţial. Tocmai din acest motiv, după reîntoarcerea în Parlament, Comisia juridică a Senatului a recomandat respingerea ei, iar plenul a fost de acord.
Acum, la Camera Deputaţilor, puterea a încercat practic o cale de mijloc: a mai „periat" categoriile de lustrabili şi s-a limitat la a viza funcţiile numite, nu şi pe cele alese. Deputaţii s-au gândit probabil la argumentaţia Curţii potrivit căreia nu poate fi aplicată o sancţiune colectivă care vizează dreptul de a candida şi dreptul de a fi ales în funcţii de demnitate publică. Tot Curtea a spus însă, în Decizia 820 din iunie 2010, că Legea lustraţiei „este excesivă", deoarece nu permite individualizarea sancţiunii, şi că „instituie o prezumţie de vinovăţie şi o adevărată sancţiune colectivă". Judecătorii au mai remarcat, atunci, „caracterul tardiv" al actului normativ, adoptat la mai bine de două decenii de la căderea comunismului, şi au concluzionat că legea este „lipsită de eficienţă juridică, nefiind actuală, necesară şi utilă (...), ţinând seama de perioada mare de timp care a trecut de la căderea regimului totalitar comunist".
PSD vrea să atace
Juriştii social-democraţi contactaţi de România liberă spun că mo
