Retincenţa manifestată de România în privinţa acordării Serbiei statutului de candidat la UE naşte isteria la Belgrad. În fapt, Serbia culege ce a semănat. Bucureştiul nu mai poate ignora faptul că sute de mii de români, de la sud de Dunăre, nu au nici măcar dreptul de a vorbi sau se ruga în limba maternă.

România a cerut garanţii normale asupra drepturilor minorităţilor din Serbia pentru a-şi da acordul în vederea acordării statutului de candidat la Uniunea Europeană, a declarat marţi ministrul Afacerilor externe, Cristian Diaconescu.

Cu toate acestea, de la Bruxelles, preşedintele sârb Boris Tadic a declarat la televiziunea naţională sârbă că problema are la origine cererea autorităţilor române ca toţi cetăţenii sârbi “care se declară vlahi, să fie consideraţi în acelaşi timp români”. “Serbia nu va accepta acest lucru cu niciun preţ” întrucât un astfel de demers “ar merge contra standardelor europene”, a subliniat el, potrivit Agerpres.

“Fiecare cetăţean al Serbiei poate declara apartenenţa sa la o etnie în conformitate cu sentimentele sale şi este destul de complex să se găsească o soluţie aici”, a adăugat Tadic.

România cere garanţii ferme şi monitorizare

Serbia va trebui să aştepte Consiliul European de joi şi vineri pentru o decizie oficială privind acordarea statutului de candidat la aderarea la UE, după ce miniştrii de externe ai ‘Celor 27′, reuniţi marţi în cadrul Consiliului Afaceri Generale, nu au putut să facă decât o recomandare în acest sens. Deşi existau semnale încă de la reuniunea de luni a Consiliului Afaceri Externe privind posibila opoziţie din partea Lituaniei şi a României faţă de acordarea statutului de candidat Serbiei, majoritatea delegaţiilor au părut marţi luate prin surprindere de poziţia Bucureştiului.

România a prezentat o declaraţie în care se subliniază necesitatea unor rezultate concrete şi rapide în