Miercuri, la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, a fost lansată prima ediţie a ghidului „Cele mai frumoase sate din România”. Realizat în limbile română şi în franceză, cu sprijinul Delegaţiei Wallonie - Bruxelles şi al Ambasadei Franceze din România, ghidul reuneşte prezentări, dar şi informaţii utile (cum ar fi adrese de pensiuni şi activităţi economice) despre 61 de sate din Transilvania, Banat şi Crişana, din Maramureş, Muntenia, Oltenia, Bucovina, Moldova şi Dobrogea.

Este vorba de o clasificare pe baza unor criterii europene (calitatea sitului, calitatea urbanistică, cultura locală, eficienţa energetică, infrastructura turistică) care încearcă să mobilizeze autorităţi şi localnici pentru conservarea unui patrimoniu unic în Europa. Ştefan Popescu, în dialog cu Mariana Gâju: Satul, resursa strategică a României

Ghidul încearcă în acelaşi timp să atragă atenţia asupra unor probleme reale ale mediului rural din România, prima fiind legată de depopularea satelor şi lipsa unor activităţi economice durabile. Soluţia stă, afirmă Mariana Gâju, prim-vicepreşedintele Asociaţiei Comunelor din România, într-un interviu acordat lui Ştefan Popescu la RFI, în atragerea fondurilor europene pentru dezvoltarea zonelor rurale şi relansarea demografică a acestora. În condiţiile în care jumătate din populaţia ţării trăieşte încă la ţară, România trebuie să transforme această situaţie într-un avantaj.

Riscăm ca satele să se transforme ele însele în muzeu... „Avem această situaţie, în multe din zonele României, din păcate”, spune Mariana Gâju. „Tocmai datorită acestei lipse a infrastructurii în teritoriu, tinerii părăsesc, pentru un trai civilizat, satele adevărate româneşti. Şi tocmai de aceea rata demografică în acele sate este scăzută, sau se produce depopularea satelor. Însă este o sarcină care ne revine tot nouă, reprezentanţil