Afecţiunile pe care le trădează căscatul în exces au legătură cu slabă oxigenare a sângelui: malformaţii cardiace, boli neurologice, migrene, boli pulmonare, anemie şi carenţe de magneziu. Sursa: NorthFoto

Exceptând stările de oboseală, căscatul este o consecinţă a proastei oxigenări a sângelui, fenomen care apare în cazul unor boli precum insuficienţa cardiacă, epilepsia, encefalita sau migrenele, dar şi când există carenţele de fier şi de magneziu.

Avem tendinţa să căscăm des şi când petrecem mult timp într-o încăpere neaerisită sau foarte aglomerată. Iată bolile posibile când căscatul devine un obicei:

1. Anemie. Este una din cele mai frecvente cauze ale căscatului excesiv. Lipsa fierului din organsim înseamnă automat scăderea hemoglobinei, principalul "cărăuş" al oxigenului în sânge.

2. Lipsă de magneziu. După anemie, aceasta este a doua cauză frecventă a căscatului. Printre simptomele lipsei de magneziu din organism se numără somnolenţa, apatia, confuzia, puterea de concentrare scăzută şi durerile de cap.

3. Boli de inimă. Poate fi vorba de malformaţii congenitale, precum defectul septal, sau de insuficienţă cardiacă. În ambele cazuri, sângele nu se oxigenează pe deplin.

"În cazul defectului septal, sângele nu circulă într-o direcţie normală, de la stânga la dreapta, ci trece printr-o gaură din dreapta în stânga, ocolind plămânul, şi ajunge în circulaţia generală neoxigenat. În cazul insuficienţei renale, sângele stagnează în membrele inferioare", explică Aurelia Constantin, medic internist la Clinica "Christian Sante" din Bucureşti.

4. Boli pulmonare. Căscatul poate fi un semn al bronşitei cronice şi a altor su­ferinţe ale plămânilor. "Este cazul fumătorilor care îşi intoxică sângele cu monoxid de carbon", adaugă medicul.

5. Boli ale sistemului nervos central. Alte afecţiun