Poem de DOREL MIHAI GAFTONEANU Parodie-patrulater cu o imagine de fundal a romanului Viaţa la ţară de Duiliu Zamfirescu şi accente preluate din romanul Nişte ţărani de Dinu Săraru, din Amintirile din copilărie ale lui Ion Creangă şi din poezia Trei, Doamne, şi toţi trei  de George Coşbuc… Secvenţe creionate din universul copilăriei şi al locurilor unde m-am născut. Cu dedicaţie locuitorilor şi slujitorilor şcolii satului natal din nordul ţării.   Satul... Case. Garduri. Curţi. Pământuri. Mirişti, arături şi haturi. Pomi, livezi şi animale. Flori. Grădini. Legume. Straturi. Vară. Soare. Colb. Căldură. Cuiburi. Nelipsite ciori. Briza, ce abia adie. Rare, lungi, scame de nori.   Praful suveran domneşte ca un rege peste tot. Pe acoperiş, cât palma, iar pe drumuri, de un cot! Tartor, legea el o face… şters, revine iar la loc… Şi pe rufele pe sârmă şi în oalele pe foc.   (Iarna. Frig, omăt şi crivăţ. Şase luni, sezonul rece. Chiciură, polei şi ceaţă. Greu de tot, încet mai trece. Nu mai sunt acele timpuri cu nămeţii mari cât casa, Harcea-parcea, anotimpuri… toate sunt tabula rasa!).   Lanuri de porumb şi grâu. Pătrate. Rânduri de cartofi cazone. Mâini crăpate. Feţe arse. Dirijori şi primadone. Zmeură. Ce bună este! Trandafiri, bujori şi crini. Stânjenei. Lalele. Brusturi. Liliac şi soc. Mălini.   Muguri. Lumânări stinghere. Mâţişori ce cad la ploaie. Nuci în ceară. Verzi. Amare. Ramuri care se mlădoaie. Au trecut fără cruţare peste nucul cel bătrân Anii, clipe strănepoate, timpului fără stăpân…   Spini. Salcâmi cu floarea albă. Ştevii. Tufe de urzici. Piersici. Mere şi caise. Zarzăre. Ceva mai mici. Prune galbene, «goldane». Nu le spală, doar le şterg. Vişine. Altoi. Cireşe. Sunt amare. Totuşi, merg.   A trecut de Sântilie. Părul, doldora, se pleacă. Arşiţa. S-a zis cu gluma! Şi-a scos sabia din teacă. Hangarale, acareturi. Multe, umbră fac degeaba. Dus din grajd. Compostu